București
Str. Louis Blanc nr. 28
Program: L-V 8:30 – 20:30
0741 821 821

Tulcea
Str. Frasinului nr. 2
Program: L-V 8:30 – 20:30
0746 071 303

Tulcea Edent Kids
Str. Babadag nr. 121
Program: L-V 8:30 – 20:30
0747 938 938

Corpul uman găzduiește o comunitate mare de microorganisme, ce poartă numele de microbiom. În cavitatea bucală trăiesc peste 700 de specii de bacterii, fungi, virusuri și protozoare, care împreună formează microbiomul oral – al doilea cel mai mare microbiom, după cel intestinal. În tot acest ecosistem, unele dintre bacterii sunt benefice, în timp ce altele au calități patogenice. 

Simplu spus, în cavitatea orală trăiesc atât „bacterii bune”, cât și „bacterii rele”. Bacteriile „bune” remineralizează smalțul dentar, prevenind apariția cariilor. Când numărul bacteriilor rele îl depășește pe cel al bacteriilor bune, avem de-a face cu un dezechilibrul al microbiomului oral sau disbioza

Disbioza este asociată cu bolile metabolice și autoimune, precum și cu tulburările gastrointestinale.

Rolul bacteriilor benefice din cavitatea orală 

  • Mențin pH-ul optim în cavitatea bucală – între 6,0 și 7,6, nivelul la care saliva protejează în mod eficient dinții;
  • Previn colonizarea de către bacteriile dăunătoare;
  • Contribuie la procesele de digestie inițială prin descompunerea carbohidraților.

Legătura dintre microbiomul oral și sistemul digestiv 

Digestia începe din gură 

Cavitatea bucală este punctul de pornire al tractului digestiv, iar microbiomul oral influențează direct microbiota intestinală. În timpul masticației, alimentele sunt expuse la bacteriile prezente în salivă. Unele specii de bacterii produc enzime care ajută la digestia carbohidraților complecși, în timp ce altele ajută la descompunerea proteinelor.

În condiții precum aciditate gastrică scăzută sau atunci când urmezi un tratament cu antibiotice, conform studiilor de specialitate, anumite specii de bacterii din cavitatea orală – precum Porphyromonas gingivalis sau Fusobacterium nucleatum, principalii agenți patogeni în boala parodontală – pot migra către intestin și rămâne acolo, provocând  inflamații cronice și ducând la apariția unor afecțiuni precum boala Crohn sau sindromul de colon iritabil

Bacteriile patogene din cavitatea orală care ajung în intestine prin tractul digestiv sau prin sânge perturbă echilibrul microflorei intestinale, declanșând inflamație și afectând organele sistemului digestiv. 

sanatatea-orala-sanatatea-digestiva

Ce se întâmplă în cazul unui dezechilibru în microbiomul oral?

Dacă bacteriile patogene predomină în comunitatea de microorganisme care trăiesc în cavitatea bucală, din cauza unei igiene orale precare, în timp vor apărea afecțiuni precum gingivita sau boala parodontală (parodontita). 

Lăsând netratate astfel de afecțiuni, bacteriile patogene vor continua să elibereze toxine în fluxul sanguin, care duc la inflamații sistemice și la alterarea echilibrului florei intestinale, favorizând sindromul de intestin permeabil. 

Astfel, persoanele cu boală parodontală în stadii severe, devin mai susceptibile să dezvolte afecțiuni digestive și metabolice, cum ar fi diabetul de tip 1, sindromul de colon iritabil, boală inflamatorie intestinală

Semnele unui microbiom oral dezechilibrat

  • acumularea de placă bacteriană în strat dens și lipicios
  • respirația urât mirositoare 
  • gingii roșii, inflamate sau care sângerează
  • retracții gingivale (rădăcina dinților devine vizibilă)
  • sensibilitate dentară
  • gingivită, parodontită
  • afte bucale
  • carii dentare
  • infecții endodontice
  • amigdalită frecventă
  • infecții respiratorii frecvente 

Cum păstrezi echilibrul microbiomului oral?

  • Periază-ți dinții de 2 ori pe zi, dimineața înainte de masă și seara după ultima masă, pentru a elimina placa bacteriană care se depune pe dinți în mod constant.
  • Folosește ața dentară pentru a curăța spațiile dintre dinți și clătește cu apa de gură. 
  • Mănâncă sănătos. Limitează zaharurile adăugate, deoarece acestea pot stimula dezvoltarea microorganismelor dăunătoare în cavitatea orală. 
  • Evită fumatul și vapingul. Cercetările medicale arată că acest obicei crește aderența bacteriilor pe suprafața dinților. 
  • Mergi periodic la stomatolog. Igienizările dentare efectuate o dată la 6 luni îndepărtează biofilmul și tartrul de pe dinți, iar controalele periodice pot depista din timp semnele gingivitei și ale bolii parodontale, iar medicul stomatolog poate prescrie un plan de tratament care să te ajute să ții lucrurile sub control. 

Sănătatea orală este în strânsă legătură cu sănătatea întregului organism

Microbiomul oral este un indicator important al sănătății generale. Prin menținerea unui echilibru bacterian în cavitatea bucală, nu doar că prevenim afecțiuni orale, dar susținem și funcționarea optimă a sistemului digestiv și a întregului organism.

O rutină corectă de îngrijire dentară, completată de un stil de viață sănătos, poate contribui semnificativ la prevenirea afecțiunilor sistemice și la creșterea calității vieții. În cele din urmă, grija pentru sănătatea orală îmseamnă grija pentru sănătatea întregului corp.

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *