București
Str. Louis Blanc nr. 28
Program: L-V 8:30 – 20:30
0741 821 821

Tulcea
Str. Frasinului nr. 2
Program: L-V 8:30 – 20:30
0746 071 303

Tulcea Edent Kids
Str. Babadag nr. 121
Program: L-V 8:30 – 20:30
0747 938 938

Îmbătrânirea este o parte inevitabilă a vieții, una care aduce cu sine schimbări fiziologice și psihologice prin care suntem nevoiți să navigăm. De-a lungul timpului, cercetătorii au căutat o cale de a încetini procesul de îmbătrânire, de a reduce riscurile de boli asociate cu înaintarea în vârstă și de a mări speranța de viață. Știința și medicina au lucrat împreună pentru a găsi răspunsul la întrebarea „Cum putem trăi mai mult?”. Sănătatea orală nu face excepție.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, întâlnim tot mai multe cazuri de boli parodontale avansate, retracții gingivale, pierderi de os și pierderi ale dinților ce impun necesitatea unor tratamente mai complexe de reabilitare orală cu implanturi dentare, coroane dentare, fațete dentare. Neglijarea sănătății orale și a controalelor stomatologice preventive, încă la vârste tinere, ne aduc de multe ori în acest punct. 

Pentru că totul este conectat în corp, devine necesar să ne uităm la legăturile dintre sănătatea orală și restul corpului. De la ceea ce mâncăm la obiceiurile de îngrijire și la nivelul de stres pe care-l avem în viața de zi cu zi, tot ce ni se întâmplă își lasă o amprentă asupra corpului, minții și sănătății noastre, fizice, emoționale, psihologice

Astăzi vom explora legătura dintre sănătatea orală, creier și intestine, și vom afla cum contribuie o mai bună sănătate orală la longevitatea și calitatea vieții. 

sanatatea-orala-creier-intestine

Legătura dintre creier, intestine și sănătatea orală 

Cavitatea bucală găzduiește un ecosistem întreg de bacterii, ciuperci și alte microorganisme cunoscute sub numele de microbiom oral. Aceste microorganisme contribuie la menținerea sănătății orale și generale, ajutând digestia, protejând împotriva agenților patogeni dăunători, contribuind la funcționarea sistemului imunitar și multe altele.

La fel ca microbiomul oral, intestinul adăpostește trilioane de microorganisme. Ele formează microbiomul intestinal, de echilibrul căruia depind digestia, metabolismul, funcția imunitară și protecția împotriva agenților patogeni.

Dezechilibrul dintre bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestin sunt legate de afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, infecții cronice intestinale, alergii sau diabet. 

Cercetările lasă de înțeles că microbiomul oral și cel intestinal comunică între ele printr-o rețea complexă. Această comunicare bidirecțională are loc prin diferite căi, inclusiv prin fluxul sanguin, salivă și axa intestin-creier, care conectează intestinul și sistemul nervos central. 

Pe scurt, bacteriile dăunătoare din cavitatea orală pot călători spre intestin și rămâne acolo, fapt care poate influența declanșarea și progresul anumitor boli. 

Fiindcă totul în corp este conectat, bacteriile din cavitatea orală pot ajunge inclusiv la creier, prin fluxul sanguin. 

Una dintre modalitățile în care sănătatea orală precară afectează funcția creierului este prin inflamația cronică de grad scăzut

Dacă mai multe bacterii dăunătoare persistă în cavitatea orală, se instalează disbioza (microbiom oral dezechilibrat). Igiena orală deficitară, fumatul, dieta și medicamentele pe care le luăm, gura uscată și respirația pe gură - aceștia sunt factori care pot conduce la disbioză. Disbioza duce la apariția cariilor și a bolilor gingivale, dar cel mai important, eliberează markeri inflamatori

Acești markeri inflamatori pătrund în fluxul sanguin și odată ce ajung la creier, pot contribui la dezvoltarea afecțiunilor neurologice. Inflamația cronică a fost asociată în repetate rânduri cu declinul cognitiv și boli neurodegenerative precum Alzheimer, deoarece ea poate deteriora celulele creierului și interfera cu modul în care creierul funcționează. Porphyromonas gingivalis, o bacterie patogenă comună în cazul bolilor gingiilor, a fost găsită în creierul bolnavilor de Alzheimer

De ce declinul neurologic este mai des întâlnit în cazul populației bătrâne?

Oamenii mai în vârstă au de obicei dinți lipsă, fie din cauza bolii parodontale avansate, fie din cauza cariilor profunde sau infecțiilor dentare netratate la timp, fie din cauza uzurii dinților. Lipsa dinților duce la o masticație incorectă și deci la probleme digestive și nutritive, care impactează și ele sănătatea creierului. 

De exemplu, cercetătorii unui studiu din Marea Britanie, desfășurat între 2014 și 2021, au analizat legătura dintre sănătatea orală și sănătatea creierului în rândul a aproximativ 40.000 de adulți (46% bărbați, vârsta medie 57 de ani) fără antecedente de accident vascular cerebral.

Participanții au fost examinați pentru 105 variante genetice cunoscute că predispun persoanele la carii, dinți lipsă și nevoia de proteze dentare mai târziu în viață.

Semnele de sănătate precară a creierului au fost verificate prin imagini RMN ale creierului participanților, în urma cărora s-au constatat:

  • hiperintensități ale materiei albe, definite ca leziuni acumulate în substanța albă a creierului, leziuni care pot afecta memoria, echilibrul și mobilitatea;
  • deteriorare microstructurală, adică gradul în care arhitectura fină a creierului s-a schimbat în comparație cu imaginile de la o scanare normală a creierului unui adult sănătos de vârstă similară.

Cum putem trăi mai mult?

Odată cu noile generații și curentul îngrijirii de sine, ne punem problema cum putem trăi mai mult, cum putem să ne bucurăm de mai mult timp alături de familie, prieteni și făcând lucrurile care ne plac. Inevitabil ne dorim o viață mai lungă, lipsită de boli și suferințe, ca să ne permitem să facem toate acele lucruri la care visăm. 

Astfel, grija față de sănătatea holistică devine o obligație și o datorie față de noi înșine. Controalele medicale periodice, tratamentul afecțiunilor din fazele incipiente și măsurile preventive pe care le adoptăm în viața de zi cu zi reprezintă fiecare câte o cărămidă pe care o punem la fundația unei vieți mai lungi, mai sănătoase și mai frumoase. 

Nu mai putem privi sănătatea orală separat de sănătatea fizică, emoțională și psihologică. Îngrijirea orală devine, așadar, îngrijire esențială. 

Sănătatea orală precară, în special bolile gingivale și infecțiile bucale, are un impact considerabil atât asupra sănătății digestive, cât și asupra sănătății creierului. Având grijă de zâmbetul tău, contribui și la o stare de sănătate generală mai bună. 

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *